Softul timeSSD® , instrument al formarii viitorilor tehnicieni din India

“Dialog Textil” nr. 11/2019

 de Amelia TURP-BALAZS

www.dialaogtextil.ro

Programul timeSSD, conceput de compania DataS din Targu Secuiesc, a devenit de curand instrument de studiu si educatie tehnologica pentru sute de studenti din textile din colturi diferite ale lumii.

Laszlo Szabo, fondatorul programului a declarat pentru Dialog Textil ca cea mai recenta colaborare este cu National Institute of Fashion Tehnology din India (NIFT), unde vor practica pe timeSSD in jur de 400 de studenti din 12 campusuri.

timeSSD® este un sistem cu norme de timpi standard predefiniti dedicat industriilor cu manopera intensiva si cu accent special pe industria confectiilor.

“ Prof.Dr. Prabir Jana de la NIFT, primul Practitioner certificat din India, cunoaste amanuntit sistemele PMTS (Predetermined Motion Time System) dedicate industriei. El a fost atras de noutatea si unicitatea pretului platit pentru utilizarea timeSSD. Fiind vorba de un software care ruleaza din Microsoft Azure Cloud, se poate folosi cu investitie zero,fara limita numarul de utilizatori, iar costul utilizarii este proportional cu timpii utilizati din baza de date a elementelor de miscare predefinite. De exemplu, definirea operatiilor si a procesului tehnologic pentru un model de camasa de 20 de minute (SAM) are un cost in jurul a 23 de lei”, explica Laszlo Szabo. In plus, daca softul nu este utilizat, nu se genereaza cheltuieli.

Pe langa studentii indieni carora utilziarea softului le faciliteaza si intelegerea amanuntita a teoriei prin practica directa ( “ learning by doing “ ), deja pe timpul facultatii, aflam de la reprezentantul DataS ca timeSSD este folosit si de studentii facultatii din Iasi incepand cu semestrul al II-lea al anului universitar precedent, versiunea veche a softului este utilizata de facultatile de textile din Riga si Tallin, iar de la “ Universitatea Tehnologica din Kaunas (Lituania) asteptam sa ne revina contractul semnat” spune Laszlo Szabo. In plus, DataS este in discutii si cu un cunoscut institute de moda European care doreste utilizarea softului incepand din acest an scolar.

In ce priveste implementarea la nivel de industrie, feedbackul este mai favorabil din partea companiilor asiatice sau africane, unde DataS organizeaza seminarii sau webinarii cu inginerii tehnologi. Chiar daca softul ofera avantaje in planul sustenabilitatii si Industry 4.0, asezand discutiile despre preturi pe date concrete si oferind posibilitatea transparentei intre parteneri, prin posibilitatea de partajare imediata a metodelor si proceselor tehnologice intre acestia, in Romania si tarile Europei de Est, rezultatele nu sunt la inaltimea asteptarilor.

Majoritatea businessurilor romanesti nu au deshiderea de a face vreun effort, preferand sa-si continue activitatea ca pana acum, cu toate ca sistemul modei se schimba cu o viteza ametitoare.

“ Exceptand cateva intrepinderi din tara, restul isi asteapta inchiderea businessului cu un stoicism incredibil, replicand la orice initiativa prin extraordinara individualitate si unicitate a productiei lor – masca utilizata pentru a evita pana si acel minim efort necesar schimbarii. Tema lipsei muncitorilor este acceptata fara vreun efort, la fel cum era pe vremuri supa servita la cantina comunismului. Degeaba exista exemplul Turciei, unde sunt salarii mult mai mari, degeaba exista inca sectii de productie confectii in Germania cu peste 120 de muncitori. N-au vazut si nu cred, ori  le-au vazut si vor sa uite” (L.S.)

Cu toate acestea, in ciuda problemelor cu care se confrunta, producatorii locali prefera sa mearga pe cararile deja batute, fara a intelege importanta digitalizarii si a Industriei 4.0 intr-un sistem al modei care se schimba cu o viteza ametitoare.

Dar daca nu se bazeaza pe piata locala, nu inseamna ca produsul DataS duce lipsa de interes. Dimpotriva, intr-o lume globalizata se marcheteaza international. Astfel, ultimul semnal convingator este interesul care a inceput sa apara din partea brandurilor, si DataS poarta deja discutii in acest sens.

Reprezentantul DataS considera ca metoda “norma=bani” este depasita si ca exista chiar cazuri de fabrici unde se dau bani in plus prin schimbarea normelor de timp pe anumite comenzi, astfel incat sa rezulte salariile stabilite dinainte.

“ Folosirea normei de timp ca simplu parametru multiplicator pentru bani este o greseala mai mare decat trecerea pe rosu intr-o intersectie aglomerata si o lipsa de respect fata de munca si de muncitori. Cum sa mai aiba incredere in mine cei din productie, cand cifra denumita norma de timp se schimba in functie de interese” , se intreaba el retoric.

Si astfel, la fel ca multe alte produse sau servicii care sunt rodul creativitatii si inteligentei locale, ajung sa ia calea exportului, in timp ce noi ne lamentam ca in balada Miorita…